DO NOT FIGHT THE LAST WAR

 


๐Ÿ–‹๏ธ AstroMuon Kuki, Aerospace Engineer & geopolitically minded individual


Amasan tuchan lamkai a eipanpeh ho leu nam volunteer hinkho phalsa ho leh phaljing jouse jana kahinpei.


Ancient Chinese Military Strategy leh Philosopher Sun Tzu chun galmun ilhung masang a galjo di le joloudi akihetthei dan aseiye.Ama lekhasut THE ART OF WAR hi practical knowledge jeh in milham leh sepoy khutna ana kihomdoh poun lekha hi elite group thamkhat bouvin ana mangcha u've.Hinlah tulai public access thei ahita'n vannoi military strategy simho'n recommend masat lekhabu ahi.Gal douna di bouva phachoumpoun nitin hinkhoa dia jong manchah thei tah khat ahi.Tulai khanghi competitive valta'n gal jong ajatchom cheh inei tauve: Internet war, political war, military war leh adang dang.Darwin in ahat chungnung le phaat toh kitoh a kikhel theiho bouvin leiset alo di tia aseichu adihlheh tai.

Haitian Revolution(1791-1804) laichun French army jona ding Haitian(French soh) te'n Sun Tzu military strategy sun le jan in asim uvin ahi.Strategy hi formula ahipoun akikhel jing leiset lamdang hiuva vetna ahi.French soh-le-kol(slavery) Haitian te'n Guerrilla Warfare in French army ana douvin, 1802 a Napoleon Bonaparte in soh-le-kol control dia army tamtah anasol ho jong Haitian te'n ijat hamkhat atha phaat in French jong vaihom theilouphat in Haiti (Latin America sung) hi Independent Nation masapen ding phongdohna ana neiloi.French noiya soh-le-kol te'n Military Strategy hi chamlhat kalbi a mulou hileu soh a sotpi umlo diu ahi.

*17th Century laichun legendary Japanese swordsman,samurai leh philosopher Miyamoto Musashi kitikhat ana um e.Amahi greatest strategist tia jong het ahi.Kum 17 alhing chun Yoshika Clan(Sword fighting skills Samurai) mi ni ana tha jeh in aneopen Mata Shichiro phula ding akitiem in Musashi achoule ama'n jong anoup peh e.Musashi loite'n nouppeh hih in ati jongleu angaipoun nachedi jongle na chang a che hih in atiuve.Hinlah Musashi hi milouchal ahijeh in achang in kinahnadi mun matah in anache e.Chomkhat jouvin Shichiro in aloi Samurai mi 9 jong ahin kipui amue.Alah uva mikhat chun hiche Musashi hung vaigei kit intin tunikhohi ahinkho chaini di ahitai ti'n anui halipahsesu pet in Musashi anung lang uva pat achomdoh in aban ban in athat chaikei e.Musashi min akithang lheh ta'n ama jong gamsung a amin kithang Baiken kinahpi dia achoule anouppeh ngal in ahi.Baiken manchah choihi sharp sickle(koite tobang) achaina a steel ball kitokit,hichejeh a akinahpi jouse athajiy ahi.Musashi jong kinahnadi mun alhung chun akhutvei lang a chamcha chom achoi in,ajetlang in chamcha saotah achoi jin ahi.Nidang a chu Baiken in akidoupi te ano masatji ahin tua hi Musashi joh in ano pan in ,Baikan in amanchah in apei in Musashi in akhutvei lang in adaldoh in ,chamchaosao achoina lang chun asat lih pai tai.Baiken kinahpi luiho chun chamcha khat bou achoi jiu,Musashi in chamcha ni achoi chu Baiken in kidang asah val hitobang chamcha khutni a choi amukhahlou jeh a kihuphul a gal alel lo ahi.Musashi jongJapan gamsung a amin kithang Gunreo kitipa chu kinahpi dia achoukitle anouppeh pai ngal in ajing Island(near Gunreo home) mun pung 8 AM a kina din akinoupto kitlhon tai.Ajing chun Island a mi dimset in akikhom e.Pung 8 AM ahiphat in Musashi mel akimudoh tapoun mipihohi aphung lahlah uvin ahi.Pung 10AM vel in kongneo khat in Musashi mudoh ahi.Ama jong kong apat akichomdoh in ,towel nengdehduh chu alu a akikang in thingbong khat bou akichoijin Gunreo kinahpi ding ahung e.Gunreo manchah choihi chemjam alet a len,alet jeh a akinahpidi ho kithing leu jiu ahi.Musashi in thingbongjum bouva akinahpi got chu kinoisena chungnung a alah a chemjam a asatle thingbong asatkeh in akeh lang khat chun Musashi in asunlih pai in ahi*

Achung a pat iseinoum u chu Musashi leh akinahpi ho kikhehdan ahi.Musashi kinahpi jouse'n amanchah akisonpi uvin,technique amanchah u jong akhelpouvin, physical leh mechanical ngen a aki ngam u've.Hichehi non-strategic thinking kiti ahi.Musashi vang kinahsehleu kinahdan akhel jing keu hilouva lunggel thiemdan(creativity) leh agalmi asim masa tei e.Hichehi Strategic thinking kiti ahi. *DO NOT FIGHT THE LAST WAR kiti chu masang igaljona ho kithang-atpi loudi,masang igaljo dan bouva galdou jing loudi,gal doudan khel jing di tina ahi*.

Eiho'n vangam(heaven) itiuhi military term a GRAND STRATEGY kiti kit ahi.Grand strategy hi way of thinking tidi ahi.Hiche philosophy hi Ancient Greece apat piendoh in akiseiye.Zeus hi Greek te pathen khat ahin pathen lah a pathen chungnung hinouma ahi.Metis kiti Greek pathen jeh a Pathen chungnung hitheilouva ahi.Hijeh a jaankhat Metis seduce abawl a akichenpi ahi.Hapta ni jouva Metis kom a humpi nakisothei tahle atile Metis humpi akisoh chet in,twi vatkhat(drop of water) nakiso theitahle atile akisoh chet kit in Zeus in twi vetkhat chu gangchel in ala in akamsunga aval lut paile Metis thilboltheina jouse akilahtha pai tai.Lha ijat ham jouvin Zeus jong alu a naosen kaa gin aja jing in,aumtheilou phat in alu apat naosen khat ahung lengdoh e.Mitus chun nao avop a chanu ATHENA aneidan ahi.Athena hi Greece city min khat jong ahi.Athena hi the goddess of wisdom, strategic warfare, defensive tactics leh Civilization tia jong het ahi.Athena hin stepbrother Ares jong anei in amapa hi the god of war, non-strategic thinking,leh violent man tia jong het ahi.Athena toh Ares hi akina jing lhon in Athena in achaina le ajou tei jiy e.Athena symbolic hi simbupi(๐Ÿฆ‰) ahi.Gal adou masang in phaatchesa a galmi umdan thusim asim jin,tua aumchan asim kit in,abanle ahung lhung ding hoa gal dou dingdan asem jiy in ahi.Galte lhahsamna leh hatna hekhen louva tohgon asempoun ahi.Simbupi in mungamlatah amuphat bang in Athena in jong natoh abawl masang saotah natohdi consequence umle umloudi ho angaituo masa jin ahi.Ares vang geldotdot louva galdou mi,galmun del pai,galte'n dou laisea dou jing mi khat ahi.Hichehi TACTICAL HELL jong kiti ahi.Galmi in alethuh le bou lethuh,ale thuh loule lethuh lou,galmi in apuidan a che mi ahijeh in Athena ajouji poun ahi.Mihem jouse hin Athena leh Ares hi ineisohkeovin ahi.Athena hin khohettheina(consciousness),lunggel thiemna(rationality) leh gangcha ho sang a chungnung dan u atahlang in ahi.Ares in vang emotional dan,phulah paidi,violence boldi ho atahlang kit e.

Grand strategy in aseinoum hi lost battle but win the war ahi.Social,politics, history vet a tohgon nei ding,galmun che di kinoloudi hi Grand Strategy in eihilnoum u ahi.Athena tobang chu Alexander the Great kitipa hi ahi.Persian Empire alah gotle Persian army 750,000 lang ahin ama army 40,000 le thum lang a tamphat a Grand Strategy amanchah a Persian culture,politics city by city asim a politically ajo masat , Alexandrian culture asemdoh introduced abawl le kidoupidi umlouva Persian Empire atouphalo ahi.Midang General Army hile Persian army hijat chu agasat a thilo diu ahi.Athi hih uva iti ham in galjou jongleu PYRRHIC VICTORY hidi ahi.Pyrrhic victory kiti chu galjona price sangtah kipeh jeh a galjou toh kiloulou,galjoulou toh value kibang .Hiche jeh a Sun Tzu in "The art of war is to win the war with minimum bloodshed and minimum violence" atikhel khel ahi.


Strategic thinking neididan isei tauvin tua hin bad strategy thinking neikhat US President George W Bush apat veute .9/11,2001 in AlQaeda te'n US World Trade Center aphutchim uvin vannoi a suhmil theilou ahitai.Hiche phat chun George W Bush in tohgon(strategy) aneina chun Scenario khat asem in Saddam Hussain suhmang hile Arab gam jousea Democracy um intin Israel dia chamna jong hinte ti ahi.Hichejeh a US te'n Arab gam hoa democracy phudohdi deidan a propaganda athe uva ,vannoi mipi atahsan sah uva,alungtup chet u chu galguhbol ho thachimit ding,phulahdi bou ahi.Arab gama kumkhat kumni um a Democracy umthei loudi jong hetsah ahi.Afghanistan kum ijat um vang uvin akikhel chompoun aumkah uvin aumtheina diuvin thamkhat asem uvin adalhah leu prehistoric lai bang kit e.Hicheho hi emotional cloud jeh ahi.Phulahnoumna jeh a nakitong ahin bad strategy ahie.Arab gam galguhbol ho chu motivated soldier ngen US hi guerrilla warfare a chaidohdi tohgon nei ahiuve.Motivated soldier chu lhomcha hijongleu spirit thi chomlou ahi.Hichejeh a Arab gam galguhbol beideh lou hatcheh cheh ahiuve.Hapta masa ex US foreign Diplomats Henry Kissinger jong Vietnam war hin gondohpa ahi.Ama emotional cloud jeh a mihem asang aja ana bei a Vietnam jong South leh North kihom khen uva South Vietnam US in apanpi a hitia chu gal ana um ahi.Hinlah North Vietnamese in Saigon(South Vietnam capital) alah phat a US jong kinungle a Communist in vai ahomden thou thouvin ahi.Vietnamese in Guerrilla warfare in US army tamtah ana that in,sum million a sim US in asenlo in hinlah lungtup amolso deh pouvin ahi.North Vietnamese jong galjou jongle galjoulou toh kikhehna aumpoi.Achung a isei bang uva pyrrhic victory ahie.Hiche jeh a strategic thinking inei jongle realistic theichan a neihi galjona alen in,idealistic or emotional cloud le gallelna ahikit e.Mike Tyson in hitihin aseiye,โ€œEveryone has a strategy until they get punched in the mouth.โ€


Eiho jong tunikhoa hi *TAHCHAPA KAPACHAPA KUKICHAPA KAPU KAPA BANG GALMI MASANG A NUNGCHONLOU ITIUVA ,THINGKHO LE MALCHA AMAHO KOU TOBANG IKOU UVA THINGNANG LEH PONSIL IKILHEN KIT LEU IGAM U HI HINKHOA KINUNGMU TALOUDI AHI.NU PARCHI LEH NU MAWI ,REV CHOMLHUN TOBANG KISEPDOH HO JONG ITAHSAN KITLEU KALBI ICHAL LOUDIU PATHEN BOU TAHSAN PHAAT AHITAI.MASANG GALBOL TOBANG A IBOLJOMLEU GAL ILEL DIU AHITAI. EIHO'N JONG MUSASHI,ATHENA LEH HALTIAN MITE TOBANG A GALMITE SUPRISE ATTACK IBOL U NGAI MONG MONG DAN HICHE ARTICLE APAT KAHIN TAHLANG NOUMJEH A HICHAN ISEI U AHI.HAT IN LANG HANG UTE!*



Comments

Popular posts from this blog

Debunking Meitei Lies on the 3Three YouTube Channel owned by Meitei Chingtham, with the script read by an American youth

Rejoinder to False Allegations Against the Kuki, Allegedly Supported by Israel, China, the US, the UK, and Canada

EXPANDING THE IMPLEMENTATION OF THE LAW OF TIT FOR TAT BEYOND OUR COMMUNITY